Search

Obiceiurile sanatoase incep cu obiceiul de a transforma “Nu am timp” in “Cum imi fac timp”

Când m-am mutat in Franta pentru a face un program de MBA, viata mea s-a schimbat intr-un mod ametitor. Ma intorsesem la scoala, ca adult, intr-un mediu foarte competitiv, intr-o limba straina, cu un program de minim 16 ore de studiu pe zi. Stilul confortabil si echilibrat de viata cu care fusesem obisnuita parea suspendat intr-un loc indepartat de unde ma privea cu uimirea ca nu imi mai apartinea aproape deloc. Dupa doua luni de functionat pe pilot automat si de supravietuit schimbarilor si provocarilor, socul cel mare a fost cand am constatat ca greutatea mea crescuse cu 10%, ceea ce nu se intamplase in ultimii 15 ani cumulat. La o analiza rapida, cam asta era efectul trecerii de la 6-8 ore de sport pe saptamana, cu program variat, cu antrenor personal, cu alimentatie echilibrata, la maxim o ora de sport pe saptamana, maxim 4 ore de somn pe noapte si mancare la ore indecente. Daca socul MBA-ului urma sa se diminueza, socul acestei constientizari m-a zdruncinat tare.


Intrebarile pe care mi le-am pus au fost la inceput despre cum sa reusesc sa fac mai mult sport, dar au avansat spre intrebari mai profunde despre cum vreau sa arate viata mea ca eu sa ma simt bine traind-o.


Fusese firesc ca ma simteam si aratam fit cand mersul la sala sau la inot erau printre primele lucruri pe care le planificam intr-o saptamana. Insa, dincolo de disciplina de a face sport regulat, am constientizat ca imi doream o viata dinamica din mai multe aspecte. De asemenea, am inteles ca imi doream o viata in care ce e important pentru mine sa nu depinda de ceva din exterior. Imi placea sa merg la inot si imi placea sa fac antrenamente cu antrenorul personal, dar asta nu era usor de mentinut pe termen lung. Iar obiceiurile importante pentru mine imi doream sa fie sustenabile si sa le pot integra in viata mea cu usurinta, chiar daca era nevoie de disciplina.



In lunile ce au urmat a fost o continua provocare sa gasesc 2-3 ore pe saptamana sa fac yoga in camera mea de 9 metri patrati sau sa alerg prin padurile din Fontainebleau. Mai ales ca fiecare ora avea un cost de oportunitate foarte mare pentru ca renuntam fie la somn, a carui lipsa o simteam cronic, fie la evenimente interesante, fie la activitati cu prietenii mei. Iar sentimentul de FOMO era enorm. Insa a ramane loiala obiceiurilor care imi fac bine a fost un exercitiu foarte bun de a practica alegerea continua de a fi rasplatita pe termen lung, nu doar pe moment. A fost un exercitiu bun si de pretuire si iubire de sine.


Tot atunci am invatat ca “nu am timp” e o scuza mai mare decat motivatia pe care eu nu voiam sa o am. Iar daca obiceiurile sanatoase sunt importante pentru mine, pot gasi o cale prin care sa transform “nu am timp” in “imi fac timp”. Asa am inceput sa ascult carti si cursuri in timp ce alergam sau sa dezbat cu colegii un studiu de caz in timp ce mergeam in jurul campusului.


Anul urmator, dupa un MBA si 13 ani de antreprenoriat, am vrut sa ma conving daca iarba este sau nu mai verde pe partea cealalta si am acceptat primul job din viata mea. La Londra. Intr-una dintre cele mai mari companii din lume. Intr-un domeniu complet nou pentru mine. Din nou, am fost in situatia de a echilibra toate schimbarile cu un stil de viata si sanatos si sustenabil. Convinsa fiind ca imi invatasem lectiile din episodul similar frantuzesc, mi-am lasat doua seri pe saptamana libere pentru sport. Dar aici erau alte provocari. Ajungeam de la birou stoarsa ca o lamaie si cel mult reuseam sa citesc ceva inainte de culcare. Am crezut ca voi recupera in weekend, dar toate administrativele pe care nu le faceam in timpul saptamanii veneau peste mine in avalansa in weekend. In plus, nu imi placea jobul. Nu ma hranea. Asa am inteles ca cea mai mare greseala cand muncesc mult si munca nu ma incarca este sa renunt in paralel si la activitatile preferate. Din contra. Pentru a compensa efectul multelor ore de munca, aveam mai multa nevoie de ceea ce ma incarca in afara jobului.


Asa am decis sa imi incep ziua cu ce imi place. Prima ora a diminetii o dedic de atunci, aproape fara exceptie, obiceiurilor mele dragi. Fac yoga, alerg in parc sau in padure, scriu in jurnal, meditez. Si asa ziua incepe din prea plin, dintr-un spatiu in care ma simt cu rezervorul incarcat. Uitandu-ma inapoi, aceasta decizie mi-a dat putere sa rezist unei perioade in care avem nevoie de jumatate de ora dupa ce eram gata ca sa ies din casa. Aceasta decizie mi-a adus si o loialitate mai puternica fata de obiceiurile mele. Si convingerea ca nu am nevoie de un al treilea episod de dezechilibru puternic ca sa inteleg puterea obiceiurilor care imi incarca rezervorul de iubire.


Tot pentru a pastra obiceiurile sanatoase am inceput sa ma raportez altfel la timp si la felul in care il folosesc si ma bucur de el. Pentru ca stiu cate activitati imi doresc sa traiesc intr-o zi, transform in joaca provocarea de a gasi timp si de a nu spune “nu am timp” despre ceva ce este important pentru mine. Si imi place sa ma joc din ce in ce mai mult.


308 views1 comment

Recent Posts

See All